Printre societăţile din domeniul IT care s-au evidenţiat prin contractele privilegiate cu statul se află şi firma Asesoft Internaţional SA, patronată de milionarul ploieştean Sebastian Ghiţă. Una dintre afacerile penale ale tânărului om de afaceri a fost încheiată în 2002 cu Consiliul Judeţean Prahova, condus de PSD-istul Mircea Cosma. Afacerea a constat în achiziţionarea unui sistem informatic integrat şi a echipamentului de calcul necesar informatizării celor peste 100 de primării prahovene. Evident, ca şi în cazul SIVECO, contractul nu a fost obţinut ca urmare a unei licitaţii publice, ci “printr-un parteneriat public privat”. În valoare de 1,7 milioane de euro, contractul a fost blocat în 2004, din cauza nefuncţionalităţii softului oferit de firma lui Ghiţă. Până la acea dată, însă, firma Asesoft înghiţise deja aproximativ un milion de euro din bugetul judeţean. În anul următor, el a intrat însă în atenţia DNA, fiind suspectat de dâre de mâţă, în paralel cu fostul şef al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, suspectat şi el de luare de mită. Extrem de interesant în această afacere este faptul că înainte de semnarea contractului dintre Asesoft şi Mircea Cosma, singurul contracandidat pentru eventuala licitaţie a fost firma… SIVECO România. În mod inexplicabil, societatea SIVECO s-a retras de la negocieri şi l-a lăsat pe Sebastian Ghiţă singur în fata contractului de 1,7 milioane de euro, bani de la buget. Conform unor informaţii de presă, contractul ar fi fost semnat după ce Sebastian Ghiţă făcuse parte dintr-o delegaţie oficială în Austria şi Italia, alături de Mircea Cosma, Nicolae Oprea (viceprimarul Ploieştiului), Tiberiu Lungu (directorul Direcţiei Informatice din Ministerul Administraţiei Publice – MAP) şi Marius Opran (secretar de stat la MAP), apropiat al directorului general de la SIVECO România.

Ţepuirea Consiliului Judeţean Prahova de către Sebastian Ghiţă n-a fost însă singura afacere de succes a acestuia. Conform dezvăluirilor din mass-media, patronul Asesoft a fost deja judecat în mai multe dosare penale şi, în mod deloc surprinzător, având în vedere corupţia din justiţie, el a fost scos de fiecare dată basma curată. Astfel, în 2002, el a primit NUP (neînceperea urmăririi penale) în dosarul afacerii “Tracia–Asesoft”, o panama prin care mai multe firme-fantomă au comercializat produse petroliere fără plata taxelor către stat, prejudiciul fiind de peste 80 miliarde de lei vechi. Printre cei anchetaţi în acest dosar s-a aflat şi celebrul Dan Grigoriu, cunoscut din afacerea de contrabandă Jimbolia.
În 2003, Sebastian Ghiţă a fost din nou premiat cu NUP într-un dosar creat ca urmare a unei sesizări venite din partea Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor. În 2004, un al treilea dosar penal (nr. 814/P/2004), ce viza afaceri din domeniul IT, s-a încheiat cu aceeaşi rezoluţie (NUP) pentru omul de afaceri ploieştean.

O altă afacere cu cântec a fost încheiată de Sebastian Ghiţă, în 2001, cu primarul Ploieştiului, Emil Calotă. Evaluată la un milion de dolari, afacerea a constat în realizarea a 12 sisteme informatice integrate pentru Primăria Municipiului Ploieşti. De menţionat că, la acea dată, Sebastian Ghiţă, patronul Asesoft Com SRL, era urmărit penal de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie în dosarul 477/P/2001 “pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii, în legătură cu prejudicierea avutului public”. Cu toate acestea, patronul Asesoft a primit contractul cu Primăria Ploieşti, dar, cum avea să se întâmple ulterior şi în contractul cu Consiliul Judeţean Prahova, banii au fost încasaţi (aproximativ 400.000 de dolari) fără ca sistemele “informatice” să poată fi utilizate. Mai mult, sumele calculate pentru oferta firmei Asesoft au întrecut imaginaţia. Spre exemplu, costurile pentru “analiză, proiectare, programare, implementare şi instruire utilizatori” s-au ridicat la 63.541 de dolari (fără TVA), în vreme ce, conform presei centrale, “valoarea licenţelor GeoMedia şi Oracle a fost stabilită la 7.763 de dolari”. De asemenea, pentru “sistemul informatic integrat pentru Direcţia Administraţie Publică, Juridic, Relaţii cu Publicul”, costurile calculate de Asesoft şi acceptate de primarul Calotă au fost de 70.249 de dolari, comparativ cu “valoarea a două licenţe Oracle care se ridică la 2.855 de dolari”. După încheierea acestui contract, firma Asesoft Com a fost vândută, contra unei sume modice (2 milioane de lei vechi), unui off-shore american, Yato Continental LLC din statul Delaware, firmă reprezentată şi administrată de un moldovean din Chişinău. Astfel, numele societăţii s-a schimbat în Yato România SRL, contractele angajate pe vechea societate fiind preluate însă nu de Yato, aşa cum era normal, ci de Asesoft Internaţional SRL, o societate înfiinţată în 2001.
O altă afacere a lui Sebastian Ghiţă, dezvăluită de presă, a fost încheiată cu Casa de Asigurări de Sănătate (CASJ) Prahova în februarie 2003. Contractul, al cărui obiect era implementarea unui sistem informatic integrat, a fost semnat de Gheorghe Alexandru, din partea CASJ, şi de Sebastian Ghiţă, din partea Asesoft Internaţional SA. Valoarea acestuia a fost stabilită la 13,7 miliarde de lei vechi (aproximativ 356.000 de euro). Suma reprezenta doar costul realizării sistemului (245.000 de euro! – o sumă astronomică pentru costul real al unui asemenea sistem), valoarea licenţelor Oracle (105.000 de euro) şi mentenanţa lunară a softului (6.000 de euro). La asemenea sume, comentariile sunt inutile. Cert este că, la sfârşitul lui 2004, averea omului de afaceri cu preocupări informatice a fost evaluată la 30-35 milioane de dolari.

Ghiţă, băiatul deştept, îl cunună pe Şereş

Fost membru PNL şi abonat la contracte cu liderii PSD din Prahova, Sebastian Ghiţă s-a reprofilat politic după 2004, el devenind membru al Partidului Conservator. În 2004, printr-un contract semnat cu ministerul condus de Dan Ioan Popescu, patronul Asesoft a încasat 800.000 de euro ce reprezentau contravaloarea a cinci instalaţii de videoproiecţie pentru camerele de comandă ale dispecerilor energetici teritoriali din cadrul companiei Transelectrica. Ulterior, după ce Codruţ Şereş a devenit ministrul economiei şi comerţului, firma lui Sebastian Ghiţă a primit, conform unui cotidian central, şi alte contracte cu MEC sau cu societăţi din subordine, astfel: pe 12 decembrie 2005 a primit un contract de 205.000 lei, după ce mai încheiase unul cu Electrocentrale SA, de 26.815 lei; pe 23.02.2006 a semnat un contract de 4.582.875 lei cu Hidroelectrica SA; pe 25.07.2006 a încheiat un contract cu MEC de 299.924 lei, iar o zi mai încolo, pe 26.07.2006, a încheiat un contract de 248.296 lei cu Conpet SA. Valoarea acestor contracte se ridică la peste 1,5 milioane de euro. Alte contracte încheiate cu statul, de firma Asesoft, au fost următoarele: Autoritatea Naţională a Vămilor (iunie 2006 – 66.140 lei), RAR (iulie 2006 – 247.322 lei), APIA (iulie 2006 – 2.454.880 lei), RATST Ploieşti (mai 2006 – 180.849 lei), ADS (aprilie 2006 – 816.849 lei), Romatsa (2005 – două contracte de 121.070 lei, respectiv 39.199 lei).
În acelaşi context, pe 2 septembrie 2006, cu ocazia nunţii ministrului Codruţ Şereş, Sebastian Ghiţă a umanizat relaţia de afaceri pe care a avut-o cu MEC, el devenind brusc naşul de cununie al soţilor Codruţ şi Lorina Şereş. Trei luni mai târziu însă, finul Şereş a călcat pe urmele naşului, el fiind inculpat penal în celebrul dosar al spionilor.(sursa:atac la persoana)